O mică părticică din viața mea...



Iubesc muzica, iubesc tot ceea ce e frumos, iubesc tot ce ne înconjoară....IUBESC VIAȚA!!! de mic copil am avut dorința de a cânta la pian, dar părinții nu au luat în considerație crezând că asta-i doar un moft a unui copil de 9 anișori. În fine sunt de părerea că dacă iți dorești ceva cu adevărat și din suflet mai devreme sau mai târziu ai parte de aceasta. Astfel fiind în anul I la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, USM...am aflat și de Facultatea de Arte Frumoase, atunci mi-am zis neapărat trebuie să cânt la pian..doar e visul meu de mic copil. În final am ajuns să cânt în corul Lira, Laureați ai Europei.

De la început eram fascinată de unisonul vocilor fermecătoare, de piesele care trezeau sentimente de nedescris, dar îmi era și foarte greu pentru că neavând studii muzicale trebuia să muncesc îndoit ca să fiu la un nivel cu ceilalți, de multe ori nu-mi reușea, dar prin muncă, perseverență am ajuns la rezultatul dorit. Un mare mulțumesc Veronicăi Țarâlungă pentru învățămintele și sprijinul acordat...e o persoana extraordinară. Colectivul Corului Lira e de invidiat..toți sunt prietenoși și veseli, faceam împreună o muncă deosebit de frumoasă. Tot era bine și frumos până când nu m-am îmbolnăvit și nu pot să-mi permit să cânt...din păcate!!! chiar dacă nu pot să cânt încerc să fiu mereu alături de muzică, ea este cea care îmi alină durerea și bucuria...iubiți și voi muzica...aflați și pătrundeți în esența ei....pentru că ea e inima veșnică ce se zbate incontinuu... cu ea apoți educa numeroase sentimente...CU EA TRĂIEȘTI!!!!!...FERICIT, ÎMPLINIT ȘI IUBIT...si dacă cadeti jos....găsiți puteri să vă ridicați...găsiți altă modalitate pentru a avea ceea ce doritți.


Comentarii

  1. Ma alatur de cuvintele tale, si deasemenea as vrea sa spun ca Corul Lira e un colectiv nemaipomenit cu oameni de exceptie, buni la inima si suflet, cu care ma mindresc si acuma...
    Spun asta deoarece am facut si eu parte din acest colectiv minunat...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu te întrista că nu mai poți face parte din colectivul corului ”Lira”. Important e că muzica e în sufletul tău și nici o boală nu te va face s-o scoți de acolo.

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumoasă confesiune. Felicitări și realizări!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumos scris. Chiar m-a impresionat foarte mult. Asa cum si stiam, esti un om extraordinar si prin scris ti se vede oglinda sufletului tau. Imi place cum scrii. Se pare ca talentul tau e foarte mare in mai multe domenii. Bravo ca muncesti, mergi inainte si implinesteti scopurile si te vei mira tu singura de ceia ce poti sa faci inca...

    RăspundețiȘtergere
  5. Arta scrisului nu toata lumea o poate minui, tu poti si esti in stare prin acest frumos domeniu sa uimesti o intreaga lume... continua sa iti duci gindurile mai departe, pentru ca ai o menire aici pe acest pamint si in aceasta viata.... Succes mare!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. super articolul! mi-a placut!

    RăspundețiȘtergere
  7. extraordinar..draga////succese....esti tare bravo. mi-a plakut articolul..vei deveni un jurnalist adevarat.

    RăspundețiȘtergere
  8. Cristi baravo foarte frumos............ssper sa nu te opresti la aceasta sa continui mai departe!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Foarte frmuos,mA inpresionat povestioara ta,BRAVO

    RăspundețiȘtergere
  10. sure I will continue for all those who love music with all my heart, thank you

    RăspundețiȘtergere
  11. dintotdeauna mi-am dorit sa fac cint la pian, dar
    nu mi s-a realizat visul... ma bucur pentru tine:)

    RăspundețiȘtergere
  12. ,ultumesc mult...dar vreau sa-ti zic ca niciodata nu e tirziu, daca vei avea ocazia sa nu o ratezi!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu